Tarifele lui Trump și impactul acestora asupra lanțului global de aprovizionare

Donald Trump a afirmat clar în timpul campaniei sale că, dacă va reveni la președinția SUA, va relua un program comercial deschis protecționist. Toate anunțurile pe care le-a făcut de la începutul președinției sale sugerează că intenționează să respecte acest angajament.

În timpul primului său mandat, el a lansat un război comercial împotriva Chinei și a impus tarife pentru produse precum oțelul, aluminiul și anumite alimente europene. Acum, noile tarife ar urma să fie mai ample și mai ambițioase, având potențialul de a afecta în mod semnificativ lanțul de aprovizionare global. În acest articol vom analiza modul în care tarifele de import ale lui Trump ar putea afecta sectoare-cheie din Uniunea Europeană.

Tarifele lui Trump: Ce taxe ar putea fi impuse?

Trump a declarat că va implementa măsuri tarifare drastice ca piatră de temelie a agendei sale economice. Declarațiile sale au fost fluctuante și, în unele cazuri, chiar contradictorii, dar încep să se contureze mai multe fronturi:

Tarife “reciproce” la nivel mondial

Acest lucru ar implica nu numai echivalarea tarifelor existente, ci și abordarea altor bariere de reglementare sau fiscale. Mai exact, Trump consideră că TVA-ul european acționează ca o barieră comercială (deși este de fapt o taxă care se aplică atât întreprinderilor naționale, cât și celor străine, nu un tarif) și dorește să impună tarife echivalente ca răspuns.

Sectoare vizate

În plus față de tarifele generale, Trump amenință cu suprataxe de 25 % la importurile anumitor produse. Printre principalii “candidați” susceptibili de a se confrunta cu taxe se numără sectorul auto și cel farmaceutic, printre altele. Există, de asemenea, discuții privind restabilirea sau creșterea tarifelor la oțel și aluminiu (în conformitate cu tarifele de 25 % și 10 % pe care le-a impus în 2018).

Sectoarele europene cele mai afectate de tarifele lui Trump

Deși nu este încă clar cum se va concretiza intenția lui Trump de a impune tarife de import asupra UE, un lucru este clar: anumite sectoare sunt deosebit de vulnerabile la aceste măsuri protecționiste.

Ce sectoare europene se află în linia de tragere?

Industria auto

Aceasta este ținta numărul unu. SUA are un deficit comercial semnificativ cu Europa în sectorul automobilelor, în special cu Germania.

Un tarif de 25% pentru automobilele europene ar crește considerabil prețul BMW-urilor, Mercedes-urilor, Audi-urilor, Volkswagen-urilor și altora pe piața americană, afectând una dintre pietrele de temelie ale comerțului transatlantic. De fapt, sectoarele automobilelor, produselor chimice și utilajelor reprezintă împreună aproape 70 % din comerțul UE-SUA, astfel încât o lovitură dată industriei automobilelor ar avea ramificații de mare amploare. Germania ar fi cea mai afectată din cauza volumului său mare de exporturi.

Mașini și bunuri de capital

Europa este un furnizor important de mașini industriale, echipamente electrice, unelte și componente pentru SUA. Aceasta ar putea fi o altă țintă-cheie a politicii tarifare a SUA. În cadrul UE, țări precum Italia, Germania, Franța și Spania au companii exportatoare importante de mașini și echipamente electrice.

Industria chimică și farmaceutică

Produsele chimice, farmaceutice și medicamentele se numără printre principalele exporturi ale Europei către SUA. Trump a menționat în mod explicit produsele farmaceutice drept candidate pentru noi tarife. O taxă ridicată ar face medicamentele europene mai scumpe în SUA și ar putea chiar să perturbe lanțurile de aprovizionare cu servicii medicale.

Oțel, aluminiu și metale

Industria siderurgică europeană s-a confruntat deja cu tarifele de 25 % pentru oțel și de 10 % pentru aluminiu impuse de Trump în 2018. Este probabil ca a doua administrație Trump să restabilească sau chiar să înăsprească aceste tarife.

Bunuri de lux și modă

Europa este lider în ceea ce privește produsele de lux (modă, bijuterii, cosmetice, mașini de lux). Analiștii sugerează că mărcile europene de lux cu o dependență puternică de piața americană sunt, de asemenea, expuse tarifelor de import ale lui Trump. Cu toate acestea, multe firme de lux și de modă au atenuat riscul prin înființarea de filiale și facilități de producție în SUA.

Industria agroalimentară

Deși noul program protecționist al lui Trump se concentrează asupra sectoarelor industriale, industria agroalimentară europeană nu este imună la riscuri. Produsele emblematice ale UE – brânzeturi, uleiuri, vinuri, mezeluri, ciocolată și multe altele – pot fi afectate.

Efectele tarifelor lui Trump asupra lanțurilor de aprovizionare globale și europene

Este probabil ca impunerea tarifelor să perturbe nu numai fluxurile bilaterale cu SUA, ci și dinamica lanțurilor globale de aprovizionare în ansamblu. Printre potențialele efecte și ajustări ale lanțului valoric cu care ne putem confrunta se numără:

Reconfigurarea aprovizionării

Importatorii americani vor căuta alternative mai ieftine pentru a evita tarifele. Dacă un produs european devine cu 10-25% mai scump, acesta ar putea fi înlocuit de furnizori din țări care nu sunt afectate sau sunt mai puțin afectate. De exemplu, o companie americană care cumpără utilaje spaniole ar putea încerca să se aprovizioneze din Mexic, Turcia sau chiar să le producă local în SUA pentru a evita tarifele UE.

Creșterea producției locale

Multe multinaționale europene ar putea accelera planurile de relocare a unei părți din producția lor în SUA pentru a evita taxele vamale. De fapt, mai multe întreprinderi din UE au investit în uzine din SUA în ultimii ani.

Presiunea asupra prețurilor și inflației

Un aspect important este că tarifele funcționează ca o taxă, care este de obicei transferată consumatorului final din țara importatoare. În cazul în care inputurile sau produsele finite devin mai scumpe din cauza tarifelor, o parte din costul suplimentar este transferată în prețurile cu amănuntul. Acest lucru ar putea spori presiunea inflaționistă în SUA, care a fost deja ridicată în ultima perioadă.

Fragmentarea lanțului global de aprovizionare

Un risc subliniat de analiști este că astfel de politici protecționiste la scară largă ar putea duce la fragmentarea piețelor, creând un scenariu de blocuri comerciale. În acest scenariu, fiecare bloc s-ar aproviziona probabil în sfera sa de influență (friend-shoring). De exemplu, Europa ar putea cumpăra mai puține produse americane (dacă există represalii) și ar căuta surse interne sau alternative de la alți aliați, în timp ce SUA ar reduce achizițiile europene în favoarea furnizorilor interni sau a țărilor cu acorduri comerciale.

Tarifele lui Trump: un impact foarte diferit în funcție de țară

Tarifele americane la importurile UE vor avea un impact foarte inegal în diferitele țări care alcătuiesc Uniunea. Relația comercială dintre UE și SUA este cea mai fructuoasă din lume, cu un schimb anual de bunuri și servicii de 1 000 de miliarde de euroaproximativ . În 2023, SUA a fost principala destinație pentru exporturile de bunuri ale UE (19,7% din totalul exporturilor din afara UE), iar UE a înregistrat un excedent comercial de bunuri cu SUA de aproximativ 156 de miliarde de euro.

Cu toate acestea, aceste schimburi comerciale nu sunt distribuite în mod egal: unele țări (precum Germania și Italia) sunt foarte dependente de piața americană și înregistrează excedente mari, în timp ce altele (precum Țările de Jos și Spania) importă mai mult din SUA decât exportă, înregistrând deficite comerciale.

Exporturi din Germania, Italia, Franța, Spania și Țările de Jos către SUA

Dimensiunea exporturilor către SUA variază semnificativ între aceste țări. Germania este de departe cel mai mare exportator european către piața americană, cu aproximativ 157 de miliarde de euro în bunuri exportate în 2023. Această cifră este mai mult decât dublă față de Italia, care a exportat aproximativ 67 de miliarde de euro. Irlanda s-a clasat pe locul al treilea în UE, cu 51,6 miliarde de euro (deși Irlanda nu este una dintre cele cinci țări analizate, ea se evidențiază datorită dependenței sale ridicate de piața americană). Franța a exportat bunuri în valoare de aproximativ 43,9 miliarde de euro către SUA în 2023, în timp ce Țările de Jos au trimis aproximativ 40,5 miliarde de euro, iar Spania aproximativ 18,9 miliarde de euro.

Nu numai valoarea absolută a exporturilor diferă, ci și importanța relativă a pieței americane pentru fiecare țară. Pentru Germania și Italia, aproape o cincime din vânzările lor din afara UE se îndreaptă către SUA (aproximativ 22% din exporturile lor din afara UE). În schimb, Franța și Spania sunt mai puțin dependente de SUA pentru exporturile lor: în 2023, doar 16% din exporturile din afara UE ale Franței și 13% din cele ale Spaniei erau destinate SUA. De fapt, dintre cele mai mari patru economii din zona euro, Spania are cea mai mică pondere a exporturilor din afara UE către SUA. Acest lucru indică faptul că economia spaniolă se concentrează mai mult pe alte piețe (în principal UE), în timp ce Germania și Italia au o expunere externă mai mare față de piața americană.

Concluzie: risc mai mare pentru Germania și Italia, risc moderat pentru Spania și Țările de Jos

Germania (și, într-o mai mică măsură, Italia) se confruntă cu un risc ridicat din cauza excedentului comercial semnificativ pe care îl înregistrează cu SUA, iar sectoarele lor cheie de export (automobile, utilaje, produse chimice) ar fi direct vizate de tarife. Franța ocupă o poziție intermediară, cu unele sectoare sensibile, dar cu o dependență generală mai redusă. Țările de Jos și Spania, cu deficite comerciale față de SUA și o dependență mai mică de piața americană pentru exporturile lor, ar suferi mai puțin de pe urma unei scăderi a vânzărilor în SUA. Cu toate acestea, ele s-ar putea confrunta în continuare cu efecte colaterale, cum ar fi reducerea activității portuare sau posibile tarife de retorsiune din partea UE, care ar putea crește costul importurilor de care depind.

Această eterogenitate explică de ce UE ca întreg caută o soluție negociată, chiar dacă trebuie să echilibreze interesele naționale disparate ale membrilor săi. Cu toate acestea, există un numitor comun între toate țările UE: convingerea fermă că un război comercial ar fi dăunător pentru toată lumea.