Metoda FIFO (First In, First Out) și aplicarea acesteia în gestionarea stocurilor

Gestionarea stocurilor este un subiect pe care îl discutăm frecvent pe acest blog. Este un subiect amplu care cuprinde aspecte precum gestionarea sortimentului, reaprovizionarea și alocarea stocurilor. Astăzi ne vom concentra pe gestionarea stocurilor de depozit, în special pe metoda FIFO.

Atunci când se gestionează un depozit, trebuie stabilite reguli interne pentru a asigura manipularea eficientă a bunurilor stocate. Diferiți factori influențează modul în care produsele ar trebui sau trebuie să fie expediate, motiv pentru care sunt instituite protocoale care să ajute la determinarea articolelor care ar trebui să părăsească unitatea înaintea altora. Aceste reguli depind în mare măsură de natura produselor sau a materialelor manipulate în cadrul depozitului.

De exemplu, gestionarea produselor alimentare, care au o dată de expirare specifică, nu este aceeași cu gestionarea elementelor de fixare și a șuruburilor, care nu expiră. Aceste reguli ajută la stabilirea unui proces structurat pentru a menține fluxul adecvat de materiale în cadrul depozitului.

Ce este FIFO?

FIFO (First In, First Out) înseamnă că primele articole care intră sunt și primele care sunt expediate. Conform acestui model, stocurile mai vechi sunt utilizate sau vândute primele, în timp ce stocurile mai noi sunt rezervate pentru comenzi viitoare.

Utilizarea strategiei FIFO într-un depozit permite unei întreprinderi să minimizeze riscul de obsolescență și să reducă risipa. Produsele expirate sau învechite nu au valoare comercială, ceea ce înseamnă că nu pot genera venituri. FIFO asigură că articolele mai vechi sunt întotdeauna mutate primele, reducând astfel probabilitatea pierderilor datorate expirării sau obsolescenței.

În plus, evaluarea depozitelor se bazează întotdeauna pe cele mai recente prețuri de repopulare. Într-un mediu inflaționist, aceasta înseamnă că stocurile sunt evaluate la un cost mai mare, ceea ce poate avea implicații atât pozitive, cât și negative pentru întreprindere.

FIFO vs LIFO

În contrast cu FIFO, avem LIFO (Last In, First Out). Într-un alt articol vom explica această metodă mai în detaliu, dar, în termeni simpli, LIFO înseamnă că produsele achiziționate sau produse cel mai recent sunt și primele care părăsesc depozitul.

În timp ce FIFO urmărește să reducă obsolescența și risipa, LIFO poate oferi anumite beneficii financiare și contabile. De exemplu, în perioade de inflație, societățile care utilizează LIFO pot obține venituri impozabile mai mici, deoarece costul bunurilor vândute se bazează pe prețurile cele mai recente (și, de obicei, mai mari), ceea ce, la rândul său, reduce profiturile raportate.

Cu toate acestea, LIFO nu este potrivit pentru toate industriile. În sectoare precum cel alimentar și farmaceutic, în care prospețimea și datele de expirare sunt factori critici, LIFO poate duce la pierderi semnificative din cauza produselor expirate sau deteriorate care rămân în depozit prea mult timp.

Fiecare întreprindere trebuie să evalueze ce sistem de gestionare a stocurilor se potrivește cel mai bine modelului său de afaceri și caracteristicilor produselor sale. Sistemul FIFO este utilizat mai frecvent în sectoarele în care prospețimea produselor și rotația stocurilor sunt esențiale, în timp ce sistemul LIFO poate fi benefic în sectoarele în care contabilitatea și gestiunea fiscală joacă un rol mai important în luarea deciziilor.

Metode alternative de gestionare a stocurilor

Deși FIFO și LIFO sunt cele mai utilizate metode pentru determinarea ordinii în care produsele părăsesc depozitul, există și alte alternative:

FEFO (Primul expirat, primul scos)

Similar cu FIFO, dar prioritizează produsele cu cea mai apropiată dată de expirare, indiferent de momentul în care au intrat în depozit. Este utilizat frecvent în industria alimentară și farmaceutică.

HIFO (Highest In, First Out)

Conform acestei metode, cele mai scumpe produse sunt utilizate sau vândute primele. Este mai puțin frecventă, dar poate fi aplicată în anumite strategii contabile.

LOFO (Lowest In, First Out)

Opusul metodei HIFO, în care inventarul cu costul cel mai scăzut este utilizat primul. Această abordare poate fi utilă pentru maximizarea profiturilor în anumite contexte financiare.

Loturilor

Această metodă organizează stocurile în loturi specifice pe baza datelor de fabricație, a numerelor de serie sau a unor caracteristici unice. Este ideală pentru industriile cu cerințe stricte de reglementare, cum ar fi produsele farmaceutice sau mediile de vânzare cu amănuntul a produselor alimentare, unde comercianții cu amănuntul solicită un anumit termen de valabilitate rămas.

FIFO în

Deși acesta nu este subiectul principal al discuției noastre, este important să rețineți că FIFO joacă, de asemenea, un rol în contabilitatea unei societăți atunci când evaluează stocurile. FIFO evaluează bunurile vândute la prețul celor mai vechi unități. Această metodă evaluează atât stocurile primite, cât și stocurile existente pe baza prețului lor de achiziție, în conformitate cu ordinea cronologică a sosirii în depozit. Cu toate acestea, atunci când produsele sunt vândute, acestea sunt evaluate la prețul primelor loturi care au intrat. Prin urmare, stocurile rămase după o vânzare sunt evaluate la cele mai recente prețuri.

Metoda FIFO este frecvent utilizată la evaluarea stocurilor de produse expirate sau perisabile. Cu alte cuvinte, sistemul urmează ordinea necesară pentru a se asigura că articolele cu cea mai apropiată dată de expirare sau cu cel mai mare risc de a deveni caduce sunt primele care se vând. Este, de asemenea, o abordare adoptată pe scară largă pentru asigurarea unei fluctuații constante a stocurilor, deoarece unitatea depozitată de cel mai mult timp va fi următoarea care va fi vândută.

Exemplu de FIFO în

Să luăm un exemplu simplu pentru a vedea cum se aplică FIFO în contabilitate:

Să presupunem că o întreprindere achiziționează 100 de unități dintr-un produs în două loturi consecutive:

• 50 de unități la 10 EUR fiecare
• 50 de unități la 12 € fiecare

Dacă societatea vinde 60 de unități conform metodei FIFO, costul vânzărilor se calculează după cum urmează:

• 50 de unități la 10 EUR = 500 EUR
• 10 unități la 12 EUR = 120 EUR
• Costul total al vânzărilor = 620 EUR.
• Stocul final = 40 de unități la 12 EUR = 480 EUR

Este posibil ca FIFO să conducă la un rezultat negativ?

Da, este posibil ca aplicarea metodei FIFO să genereze rezultate negative în anumite circumstanțe. Acest lucru se întâmplă în principal atunci când costul de înlocuire a produselor este mai mare decât costul inițial de achiziție, ceea ce poate duce la o marjă de profit mai mică sau chiar la pierderi contabile în unele cazuri.

Unele situații în care FIFO ar putea avea un rezultat negativ includ:

• Inflație ridicată: În cazul în care prețurile produselor au crescut semnificativ de la achiziționarea lor, costul înregistrat al vânzărilor va fi mai mic decât prețul actual de înlocuire, ceea ce poate reduce rentabilitatea.
• O scădere bruscă a cererii: În cazul în care un produs și-a pierdut valoarea pe piață, iar societatea dispune încă de stocuri vechi, acesta poate fi vândut la un preț mai mic decât costul inițial.
• Erori de gestionare a stocurilor: Gestionarea defectuoasă FIFO, cum ar fi înregistrările incorecte sau eșecurile în rotația stocurilor, poate duce la pierderi neprevăzute.

FIFO și PMP

Diferențe între FIFO și PMP

Metodele FIFO și PMP (cost mediu ponderat) sunt două abordări diferite ale gestionării și evaluării stocurilor. În timp ce metoda FIFO asigură că produsele mai vechi sunt vândute primele, metoda PMP calculează un cost mediu pentru stocuri și vânzări.

Câteva diferențe esențiale între cele două metode:

• Metoda de evaluare: FIFO evaluează stocurile pe baza celor mai recente costuri, în timp ce PMP utilizează o medie a tuturor costurilor de achiziție.
• Impactul asupra contabilității: FIFO tinde să indice un cost al vânzărilor mai scăzut în perioadele de inflație, crescând profiturile contabile. PMP netezește fluctuațiile de preț prin calcularea unui cost mediu.
• Utilizare recomandată: FIFO este preferată în industriile în care rotația stocurilor este esențială, cum ar fi industria alimentară sau farmaceutică. PMP este mai potrivit pentru sectoarele cu fluctuații ale costurilor sau în care vechimea stocurilor nu este un factor relevant.

Soluții intralogistice pentru implementarea FIFO

Implementarea metodei FIFO într-un depozit poate necesita soluții intralogistice specifice pentru a facilita urmărirea fluxului de inventar. Unele strategii și tehnologii cheie includ:

• Sisteme de rafturi dinamice: Rafturile cu role sau cu gravitație permit produselor mai vechi să se deplaseze automat înainte, facilitând accesul și expedierea acestora.
• Software de gestionare a depozitelor (WMS): Aceste instrumente automatizează controlul stocurilor, urmăresc datele de intrare ale produselor, optimizează amplasarea acestora în depozit și sugerează lotul adecvat pentru expediere.
• Etichetarea și scanarea codurilor de bare: Acest sistem permite identificarea ușoară a produselor mai vechi, asigurând prioritizarea acestora pentru expediere.
• Zonarea depozitului: Împărțirea spațiului în zone specifice în funcție de vechimea produselor ajută la menținerea unei ordini logice și eficiente pentru expedierea mărfurilor.
• Automatizarea cu ajutorul roboților: Roboții intralogistici pot fi programați să preia și să transporte produse urmând logica FIFO, reducând astfel marja de eroare umană.

Aceste soluții nu numai că facilitează aplicarea FIFO, dar cresc și eficiența generală a depozitului și minimizează riscul de erori.

Factorii care influențează aplicarea metodei FIFO

Punerea în aplicare a metodei FIFO (primul intrat, primul ieșit) necesită o analiză prealabilă, deoarece depinde de o serie de factori care îi pot afecta eficiența și viabilitatea operațională. Cei mai relevanți factori includ:

Natura

În sectoare precum cel alimentar, farmaceutic sau cosmetic, FIFO este esențial pentru asigurarea prospețimii și prevenirea pierderilor datorate expirării. Produsele cu o dată de expirare necesită un control strict, în timp ce în alte industrii, cum ar fi producția, aplicarea FIFO poate fi mai flexibilă.

Proiectarea și depozitului

Dispunerea și infrastructura depozitului joacă un rol esențial în implementarea corectă a FIFO. Depozitele cu coridoare înguste, depozite înalte sau sisteme de rafturi prost concepute pot împiedica rotația eficientă a produselor.

Tehnologie și

Utilizarea sistemelor de gestionare a depozitelor (WMS), a etichetării RFID, a codurilor de bare și a senzorilor IoT permite urmărirea precisă a fluxului de inventar. În depozitarea volumelor mari, automatizarea reduce erorile umane și optimizează operațiunile.

Volumul și stocurilor

În companiile cu volume mari de stocuri, gestionarea manuală a FIFO nu este fezabilă. Cu cât este mai mare cantitatea de produse și viteza de reaprovizionare a acestora, cu atât este mai important să existe procese automatizate și bine structurate pentru a asigura o rotație corespunzătoare.

Frecvența reaprovizionării și pieței

Viteza cu care produsele sunt primite și vândute influențează în mod direct necesitatea de a aplica principiul FIFO. Întreprinderile cu o fluctuație ridicată a stocurilor trebuie să se asigure că articolele mai vechi sunt vândute primele pentru a evita acumularea inutilă sau riscul de obsolescență.

Formarea personalului

Nicio strategie FIFO nu va fi eficientă fără o echipă instruită corespunzător. Operatorii trebuie să înțeleagă importanța metodei și să aplice procedurile corecte atunci când manipulează și depozitează produsele pentru a evita abaterile în rotația stocurilor.

Concluzie

Succesul punerii în aplicare a metodei FIFO depinde de gestionarea echilibrată a acestor factori. O combinație de infrastructură adecvată, automatizare inteligentă și formare continuă poate face diferența între un sistem eficient și unul predispus la erori și pierderi. Implementarea eficientă a metodei FIFO nu numai că optimizează gestionarea stocurilor, dar îmbunătățește și rentabilitatea și satisfacția clienților.