Breaking bulk: un indicator cheie de performanță pentru măsurarea valorii generate de lanțul de aprovizionare

Mergi la supermarket, te oprești la raionul de orez și scanezi rafturile de sus în jos: bob lung, bomba, bob rotund, basmati… În cele din urmă, vă decideți pentru orez brun și îl puneți în coș. Înainte de a ajunge în coșul dvs. de cumpărături săptămânal, acel pachet de orez a parcurs întregul lanț de aprovizionare, de la câmpul unde a fost cultivat până la raftul supermarketului. În acest proces au fost implicați diverși actori: producătorul, distribuitorul, comerciantul cu amănuntul… Dar cum reușesc toate aceste companii să obțină o marjă de profit pe același produs?

Ei bine, faptul că diferite verigi din lanțul de aprovizionare pot câștiga bani din cumpărarea și vânzarea aceluiași produs se datorează în mare parte capacității lor de a achiziționa loturi mari de produse și de a le revinde în unități mai mici.

Ce este divizarea mărfurilor în vrac

În contextul lanțului de aprovizionare, breaking bulk este înțeles ca procesul de „împărțire” a încărcăturilor mai mari în fracțiuni mai mici, astfel încât produsul să poată ajunge la consumator într-un format accesibil și cu valoare adăugată. Cu alte cuvinte, fără acest proces, orezul ar continua să circule în saci de zeci de kilograme și ar fi foarte dificil pentru un client final să îl ducă acasă într-o cantitate rezonabilă.

În plus, divizarea mărfurilor nu este doar o chestiune de comoditate pentru consumator. Este, de asemenea, o pârghie strategică pentru companiile implicate în lanțul de aprovizionare, deoarece le permite să-și adapteze oferta la nevoile diferitelor segmente de piață. Același lot de orez poate fi transformat în mai multe prezentări, de la ambalaje de dimensiuni familiale la formate individuale, maximizând profitabilitatea produsului și generând mai multe oportunități comerciale în întreaga rețea de distribuție.

Cum se calculează divizarea mărfurilor în vrac?

Divizarea mărfii în vrac se calculează folosind un raport foarte simplu: numărul de linii de ieșire împărțit la numărul de linii de intrare. Cu cât această valoare este mai mare, cu atât procesul va fi mai bun, în principiu. Divizarea mărfii în vrac reflectă măsura în care o companie este capabilă să transforme încărcături mai mari în comenzi divizate pentru diferiți clienți.

Să continuăm cu exemplul orezului. Imaginați-vă că un distribuitor primește 100 de linii de intrare sub formă de paleți cu saci de orez. Din acești saci, distribuitorul îi împarte și vinde 1.000 de cutii de pachete de orez de 1 kg către diferiți clienți cu amănuntul. În acest caz, divizarea mărfii ar fi 10. Acest raport arată în mod direct capacitatea lanțului de a genera valoare prin multiplicarea oportunităților comerciale ale aceluiași lot inițial.

Acest indicator este util deoarece face legătura între aspectul operațional și cel economic. Un volum mare de marfă vrac înseamnă că stocul achiziționat este convertit în mai multe tranzacții, ceea ce implică o rotație mai mare a stocurilor și, potențial, o marjă mai mare. În schimb, dacă raportul este scăzut, acest lucru poate fi un simptom al ineficienței: poate că volumele achiziționate sunt inadecvate sau că capacitatea de a împărți încărcătura în funcție de cererea reală este irosită.

Volumul de marfă divizată al sortimentului și crearea de valoare

Analiza volumului total de marfă fracționată al unui întreg sortiment relevă modul în care o companie generează valoare în cadrul portofoliului său de produse. Pentru a obține informații semnificative, rezultatele sunt de obicei grupate în intervale.

În cazul Slim4, software-ul nostru funcționează de obicei cu următoarele intervale:

• Intervalul ridicat (≥25): fiecare linie de intrare devine 25 sau mai multe linii de ieșire.
• Interval mediu (10–25): nivel moderat de fracționare.
• Intervalul scăzut (1–10): fracționare limitată.

Această clasificare este esențială, deoarece ajută la identificarea factorilor care influențează profitabilitatea: produsele cu o cantitate mare de marfă fracționată nu numai că multiplică tranzacțiile, dar și sporesc profitabilitatea logisticii, optimizează manipularea și oferă pieței formate mai accesibile și mai atractive. Pe de altă parte, cele din intervalul scăzut necesită o analiză mai detaliată, deoarece pot consuma resurse fără a contribui în același mod la marjele companiei.

Doriți să duceți performanța lanțului dvs. logistic la un nivel superior? Descoperiți cum modulul Network Balancing al Slim4 ajută companiile să sincronizeze stocurile, să optimizeze nivelurile stocurilor în rețea, să reducă costurile și să îmbunătățească nivelul serviciilor.

Diferențe de fracționare în funcție de sector: câteva exemple

Valoarea fracționării variază foarte mult în funcție de tipul de produs și de natura pieței. Nu toate companiile au nevoie sau beneficiază de atingerea unor rate de fracționare foarte ridicate. În timp ce în unele sectoare fracționarea adaugă puțină valoare și crește costul operațiunii, în altele este tocmai ceea ce le permite să fie competitive și să răspundă rapid la cerere. Să vedem cum se comportă acest KPI în diferite contexte de producție și comerciale, de la cel mai scăzut la cel mai ridicat grad de fracționare.

Sectorul industrial și al materiilor prime: fracționare redusă

În industrii precum metalurgia, chimia și materiile prime, fracționarea este de obicei foarte scăzută, chiar aproape de 1. În aceste sectoare, produsele sunt comercializate în volume mari – bobine de oțel, butoaie de petrol, saci de îngrășăminte – iar fracționarea lor înainte de a ajunge la client este de obicei minimă. Manipularea suplimentară generează o valoare adăugată redusă și, în multe cazuri, crește costurile sau compromite siguranța produsului. Prin urmare, pentru a atinge excelența operațională, accentul se pune pe creșterea eficienței transportului, mai degrabă decât pe fracționare.

Consumul de masă și distribuția alimentelor: fracționare medie

Sectorul consumului de masă, în special în domeniul alimentelor și băuturilor, are rapoarte intermediare. Aici, există un proces de fracționare semnificativ: producătorii vând în loturi mari distribuitorilor, care apoi transformă aceste linii de intrare în multiple linii de ieșire către supermarketuri și magazine.

Comerț electronic de mari dimensiuni: volum mare de marfă fracționată

Un exemplu de companii cu un volum foarte mare de marfă sunt portalurile mari de comerț electronic. În aceste medii, un singur lot de intrare este transformat în sute sau mii de linii de ieșire individuale. Luați în considerare, de exemplu, companiile care achiziționează containere umplute cu același produs și apoi le vând clientului final prin internet. Cheia aici este capacitatea logistică de a împărți rapid și precis, deoarece valoarea nu rezidă atât în produs, cât în agilitate și disponibilitate.

Concluzie: divizarea mărfurilor în vrac, un indicator cheie de performanță esențial pentru luarea deciziilor privind gama de produse

Breaking bulk nu este doar un indicator operațional, ci un indicator strategic pentru gestionarea gamei de produse. Măsurarea raportului dintre liniile de intrare și liniile de ieșire relevă măsura în care un produs generează valoare atunci când este defalcat și comercializat în diferite formate.

Prin divizarea masei, echipele responsabile de lanțul de aprovizionare și achiziții pot lua decizii mai bune: ajustarea nivelurilor de servicii în funcție de familie și, mai presus de toate, prioritizarea produselor care adaugă cea mai mare valoare.